România, nr 1 la mortalitate cardiovasculară în Europa. Soluții?

Mortalitatea din cauze cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral și altele) nu atinge cote alarmante într-o Românie a secolului 21, ci este chiar ”lider de piață” la cazurile de deces. Conform raportului din 2015 a Băncii Mondiale, România ocupă locul 1 la mortalitatea din cauze cardiovasculare în Europa, cu un număr de 108.9 decese la 100.000 de locuitori, față de media UE (43.8 la 100.000 de locuitori). Cum este de așteptat, bolile cardiovasculare reprezintă cauza numarul 1 de deces la noi în țară, cu 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional, în timp ce mortalitatea din cauze oncologice (cancer) este de 20%. Dublu și-un-picuț, nu-i așa?

În timp ce majoritatea oamenilor se tem de cancer, bolile cardiovasculare ucid, cel mai adesea, subit, de aceea se mai spune și ”moarte subită” (prin infarct miocardic, tulburări de ritm etc dar și accidentul vascular cerebral este frecvent). Bolile cardiovasculare sunt așa numite ”boli de stil de viață” (1, 2) sau ”boli de mediu”, cum le caracterizează alții.

Factorii de risc ai bolilor cardiovasculare 

Nu voi insista pe detalii legate de clasificarea bolilor cardiovasculare, dar voi enumera factorii de risc ai cardiopatiei ischemice:

1. vârsta
2. diabetul zaharat (glicemii mari și vasele de sânge, vezi aici)
3. dislipidemia
4. fumatul
5. hipertensiunea arterială
6. atecedente patologice familiale (infarct miocardic înainte de 55 ani la bărbați, și înainte de 65 de ani la femei)
7. sexul masculin (femeile beneficiază de protecție estrogenică, până la menopauză)
8. obezitatea
9. sindromul metabolic
10. boala cronică de rinichi și microalbuminuria
11. inflamația
12. stresul (3).
13. Aș adăuga și statutul social/situația economică precară

Bolile ”de inimă” – boli de stil de viață

Vedem, așadar, că majoritatea factorilor de risc țin de stilul de viață. ”Actualmente, teoria inflamației câștigă tot mai mult teren. Bolile cardiovasculare sunt cauzate de un status inflamator cronic, la care contribuie stilul defectuos de viață: somnul la ore necorespunzătoare, stresul, alimentația modernă proinflamatorie, atacul prooxidativ al factorilor de mediu (promotor de inflamație, n.r.).” spune dr Palaghia Pop, medic primar interne. ”Vasele de sânge sunt arterele de circulație a vieții”, spune ea. ”Dacă un stil defectuos de viață le-a deteriorat, un stil corespunzător le poate repara sau ameliora suficient pentru îmbunătățirea calității vieții.” adaugă dr Palaghia Pop. Ca în orice boală cronică, medicația este crucială în faza acută sau pentru frânarea evoluției bolii, însă fără modificarea stilului de viață, este insuficientă și neputincioasă. Pentru că factorul de stil de viață controlabil și cu impact imediat asupra organismului este alimentația, aceasta trebuie să fie pe linia nr 1 de intervenție medicală. La noi în țară, abia la început. Nutriția și dietetica face parte din medicină (și din actul medical), pentru că majoritatea reacțiilor biochimice au substrat nutrițional. Dacă oferim material de bună calitate, reacțiile biochimice se vor desfășura spre beneficiul nostru.

Ce înseamnă un plan de nutriție antiinflamatorie?

Nutriția antiinflamatorie vizează eliminarea pseudoalimentelor din stilul de viață modern, cum ar fi cele cu zahăr rafinat și unele grăsimi saturate, extrem de proinflamatorii. În afară de acestea, se vizează reducerea stresului oxidativ și gândirea unui plan de stil de viață adaptat posibilităților persoanei. Eliminarea zahărului rafinat și a grăsimilor de proastă calitate sunt un pas în față, dar nu sunt suficiente. Nici zaharurile naturale nu trebuie să se găsească într-o proporție neadecvată, ci trebuie distribuite echilibrat pe alimente, iar grăsimile saturate nu sunt toate nocive (4,5), cum nu toate uleiurile nerafinate sunt ”sănătoase” (6), deci constituirea unui plan echilibrat, după recomandările în rigoare, este necesar.

Personal, în cazurile de obezitate regăsesc cel mai adesea hipertensiunea arterială, dislipidemii și ateroscleroză, dar aceste elemente ale sindromului metabolic nu se regăsesc doar la segmentul de populație supraponderală sau cu obezitate, ci și într-un număr în creștere la indivizii normoponderali, un fapt îngrijorător (7). Odată cu normalizarea greutății, scade tensiunea arterială, până la valori normale, se normalizează profilul lipidic, nu mai ”înțeapă inima”, dispare necesitatea administrării de medicamente complet sau parțial. Iar în cazul unui cardiac care ia ”o plăsuță” de medicamente, faptul de a înjumătăți medicația necesară este un salt monumental pe scara calității vieții. Modificările tratamentului medicamentos le realizează medicul cardiolog sau internist (sau diabetolog, după caz, dacă intră in discuții și DZ).

Stilul de viață și reducerea mortalității cardiovasculare

Ceea ce este clar este că țara noastră nu se încadrează în profilul țărilor cu un nivel ridicat de trai. Dar obezitatea în România este la cote elevate (vezi obezitatea în România), iar la reducerea greutății corporale se poate lucra foarte ușor. Alimentația corespunzătoare nu este diferită de o alimentație normală, deci nu presupune cheltuieli imense, ci o anumită ordine în cadrul grupelor alimentare pe care noi le consumăm oricum, și o igienă a acestora, precum și o atenție la metoda de gătire +/- suplimentarea ortomoleculară corespunzătoare. Același aliment poate fi nutrient sau otravă, în funcție de modalitatea de gătire. În cazul persoanelor cu obezitate, se pot obține beneficii enorme doar cu scăderea a 5-10% din greutate (8, 9). Cu alte cuvinte, faptul de a scădea de la 130 de kg la 120 kg, scade deja din riscuri. Varianta optimă este să ajungă în limita inferioară a supraponderii sau chiar la limita superioară a normalului său. În cazul altor disfuncții care conduc la probleme cardiovasculare (ex. renale), se ține cont de recomandările dietetice pentru patologia respectivă.

Câteva din cazurile mele le puteți vedea aici, aici (cazul 2, HTA la 12 ani) și se arată rezultate îmbucurătoare la un caz în curs, la un sindrom nefrotic – o tânără de 16 ani cu obezitate gradul doi, caz monitorizat medical de dr Andreea Răchișan, medic pediatru, și dietoterapeutic de mine. Bolile de stil de viață, incluzând bolile cardiovasculare, pot fi prevenite, și durerea provocată de atâtea morți inutile, ”cu zile” sau ”înainte de vreme”, poate fi evitată. Iar prevenția este mai puțin costisitoare financiar, emoțional și din punct de vedere a sănătății.

Câteva soluții

Mergi periodic la control la medic. Îți sugerez medicul de familie, el te va direcționa către alte specialități dacă este nevoie. Poți merge direct la medicul internist, abordarea trebuie să fie una integrativă, pentru că suntem un tot unitar. Schimbă-ți stilul de viață. Dacă fumezi, redu țigările. Redu consumul de alcool. Crește activitatea fizică – pune-ți un pedometru pe telefon. Orice îmbunătățire contează. Consultă un nutriționist. Multe din persoanele care apelează la nutriție au surpriza să constate că ceea ce considerau ei sănătos, pentru ei, nu este tocmai cea mai fericită alegere alimentară. Schimbă-ți alimentația, îmbunătățește-ți somnul, găsește-ți mici ferestre de relaxare în cursul zilei, pentru diminuarea stresului, promotor de stres oxidativ. Intervino acum asupra factorilor de risc asupra cărora deții controlul. Cu factorii de mediu s-ar putea să nu fie așa ușor, dar ce poți schimba, schimbă. Acum.

–-

© Sigina Pop, Nutritionist-Dietetician
Programari Cluj-Napoca: 0751 050 303 SAU 0264595336 SAU 0741929655
Programari Vatra Dornei: 0751516175 (Dorna Medical)

–

Bibliografie:

1. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2862441/

2. https://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs355/en/

3. Clasificare preluată din cursul de Dietoterapie (specializare Nutriție și Dietetică), conf. dr. Ioan. A. Vereșiu, UMF Iuliu Hațieganu.

4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4006120/

5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2874191/

6. https://www.todaysdietitian.com/newarchives/021115p24.shtml

7. Dr Robert Lustig https://www.youtube.com/watch?v=ceFyF9px20Y

8. https://www.sciencealert.com/the-first-5-of-weight-loss-offers-the-greatest-health-benefits-in-obese-people-study-finds

9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3120182/