Microbiomul – ecosistemul din corpul nostru

Microbiomul este un trending topic în domeniul sănătății. Microbiomul se referă la totalitatea bacteriilor care ne populează corpul și cu care trăim simbiotic. Dezechilibrele în această ”floră” bacteriană ne poate perturba enorm, pentru că e ”parte din noi”.  Cam cât?

Până nu demult se estima că suntem peste 95% microbi și maxim 5% umani. Recent, aflăm că ecosistemul nostru nu e chiar atât de copleșitor, ci suntem, după ultimele date, 47% celule umane și 53% bacterii. Ce ușurare! Avem microbiom cutanat, bucal, genital, dar majoritatea ”rezidenților” locuiesc în tractul gastrointestinal – mai precis, în intestin. Acest microbiom (micro – bios, ”vieți mici” sau probioticele) este determinant – ne influențează expresia genică (a genomului uman), starea de sănătate, starea psihică – totul. Spre deosebire de genomul uman, care nu se modifică (cu el te naști, cu el mori), genomul microbian se modifică sub acțiunea mediului. Felul în care trăiești – stilul tău de viață, influențează direct vietățile care dețin frâiele expresiei tale genice. Astfel că nu e de mirare că există variații de microbiom de la o rasă la alta – asiaticii au un profil, caucazienii au alt profil, negrii altul și așa mai departe – în funcție de mediul, cultura și obiceiurile alimentare cu precădere. Căci, desigur, factorul de mediu cu cel mai mare impact asupra probioticelor este alimentația.

Deși încă mai sunt multe lucruri pe care trebuie să le aflăm, și nu știm exact ce profil ar trebui să avem – pentru că suntem unici, deja știm, totuși, câteva lucruri: starea de sănătate și de boale sunt strict dependente de ecosistemul din noi – 70% din imunitatea noastră depinde de microbiom, intestinul este numit de neurologi ”al doilea creier” (creierul comunică cu intestinul prin nervul vag și neurotransmițători), este responsabil de metilarea/demetilarea ADN-ului nostru uman, adică de felul în care se exprimă genele. Deja știm că în anumite patologii, coloniile bacteriene sunt modificate. De exemplu, în cazul persoanelor cu obezitate există o predominanță a unor bacterii numite Firmicutes, în defavoarea Bacteroides, întâlnite la oamenii mai supli. Ei bine, aceste bacterii favorizează depunerile de câteva ori mai tare, întreținând obezitatea. Avem speranța că profilul acestui microbiom se poate modifica odată cu schimbarea obiceiurilor alimentare și de stil de viață și scăderea în greutate.

Dacă tot suntem la capitolul greutate, se pare că persoanele cu o greutate normală au un ecosistem mai divers, mai ”pestriț”, format din mai multe linii de probiotice decât la persoanele cu supragreutate.

Ce putem face acum?

O alimentație integrală, neprocesată și foarte bine diversificată și echilibrată ne poate ajuta să avem un efect prebiotic. Adică favorizant pentru proliferarea microbiomului benefic. Alimentația procesată, săracă în fibre, în schimb, favorizează proliferarea altor linii de bacterii, patologice. E ca și cu cavitatea bucală: dacă te speli pe dinți regulat ești protejat, dacă nu, pe fondul acidității crescute, bacteriile care proliferează ”mușcă” din dantură producând cariile. Așa că ”fără compromisuri” poate însemna fără alimente procesate deloc, deși poate nu este ceea ce îți dorești să auzi. Un stil de viață activ, mai multă ordine și atenție în alimentație te scutește de foarte multe neplăceri despre care, dacă ai conștientiza de unde ți se trag, nu ai mai spune ”nu am timp” (să gătesc, să am mese regulate, să fac sport etc) – să îți schimbi treptat, dar radical, stilul de viață neconform.

–

© Sigina Pop, Nutritionist-Dietetician
Programari: 0749651957 (Synobis Medical)

Link-uri utile:

1. Follow Your Gut: Microbes and Aging, Phd Rob Knight, co-founder of American Gut Project: https://www.youtube.com/watch?v=2iKHMyWzclM&t=2690s
2. https://www.whatisepigenetics.com/dna-methylation/
3. https://www.ziaruldesanatate.ro/articole/specialisti/intestinul-al-doilea-creier/