Mănânci prea mult? Șase factori care ne influențează apetitul

1. Foamea reală. Este singurul semnal sănătos pentru care ar trebui să mănânci. Foamea reală, fiziologică este graduală, crește în intensitate chiar dacă o ignori și nu e selectivă (ți se face atât de foame încât ai mânca orice, nu ceva anume).
2. Orarul de mese haotic sau inexistent. Lucrezi toată ziua și când ajungi acasă ”rupi frigiderul”. Îți sună cunoscut? Astfel, mănânci și pentru că ai acumulat o ”foame mare” peste zi, dar și de relaxare și parcă nu te mai poți opri.
3. Oboseala. Este cazul mămicilor nedormite sau a persoanelor care lucrează prea mult sau în ture de zi&noapte. Intenționezi să compensezi pentru deficitul energetic însă în mod real nimic nu va înlocui somnul pentru refacerea energiei. Mâncarea te poate face să te simți mai bine, cafeaua sau energizantele mai biciuiesc rămășițele de resurse din tine, însă nimic nu regenerează cu adevărat energia în afară de somn și odihnă.
4. Diversitatea prea mare la o singură masă. Când ai prea multe opțiuni și dorești să mănânci din toate, poți foarte ușor să mănânci în plus față de cât ai nevoie. Păstrează mesele simple (ou si rosie, un felul doi, o ciorba mai consistentă) pentru a mânca exact cât ai nevoie să te saturi, nu ca să testezi. Dacă îți place să ai cât mai multe culori la o masă, poți să adaugi din legume zarzavaturi cât dorești: ai diversitate, fibre, minerale, vitamine, antioxidanți la ridicol de puține calorii.
5. Mâncatul emoțional. Ori de câte ori te simți trist, plictisit sau simți un gol ”în stomac” pe care dorești să îl umpli cu ”ceva bun”. De obicei, carbohidrați dulci sau sărați (fie ciocolată/prăjituri/biscuiți, fie pizza, chipsuri etc). Tot la mâncat emoțional/pe fond de oboseală vine și senzația de foame falsă: ea seamănă foarte mult cu foamea reală doar că e bruscă, nu graduală, și selectivă (ai mânca ceva anume, tot carbohidrați de obicei – făinoase cel maia adesea). Mâncatul social intră tot aici.
6. Diversele probleme de sănătate. Hiperaciditatea gastrică sau când te ”roade stomacul” de la anumite medicamente sau dacă ai gastrică, ulcer etc. Când te ”roade/doare stomacul”, nu îți e foame reală (ca atunci când ”chiorăie mațele”). E iritată muscoasa și e bine să iei tratamentul indicat de medic sau dacă e ceva izolat să bei un ceai care e pansament gastric cum e ceaiul de gălbenele sau mușețel. De asemenea, trebuie lucrat la alimentație care să asigure un echilibru acidobazic. Anxietatea/depresia necesită ambele ca reglator alimentele. Atacurile de panică por fi confudate stări de rău de foame sau hipoglicemie, care nu sunt reale, mai ales dacă a existat o masă cu câteva ore în urmă. În ambele cazuri, este vorba de nevoia de serotonină pentru a regla chimia creierului/intestinului. Acestea sunt cele mai comune, la care se pot adăuga situații patologice particulare.

Toți cei 6 factori de mai sus sunt gestionați mai bine în baza educației alimentare, prin a învăța cum să mănânci mai bine și mai avantajos pentru situația în care ești și nu există să nu observi îmbunătățiri în urma normalizării alimentației. Haide să găsim soluția potrivită pentru tine, online sau la cabinet.

© Sigina Pop, Nutritionist-Dietetician
Programari Sigina @ Synobis Medical: 0749651957 | Programări consultații ONLINE aici.