Colesterolul – NU este o problema!

Cel putin, nu in perspectiva actuala. Timp de foarte multi ani, colesterolul a fost considerat unul din principalii factori de risc cardiovascular, chiar principalul factor de risc pentru ateroscleroza. In ultimul timp, aceasta teorie a cazut pe locul doi, deoarece s-a ajuns la concluzia ca nu colesterul este problema, ci statusul inflamator cronic din organism. Daca inflamatia acuta este „zgomotoasa” si se poate face interventie imediata, nu la fel stau lucrurile cu inflamatia cronica, a carui desfasurare e mai putin „zgomotoasa”, graduala, si e extrem de periculoasa.

Ce se intampla pe fond inflamator cronic?

Inflamatia cronica nu e un fenomen local, ci cuprinde intregul organism, fiind promotoarea multor boli degenerative, cum e Alzheimer si alte boli neurodegenerative, diabet zaharat (tip 2), artrita, cancer, boli pulmonare (cronice, pneumonii etc), boli hepatice si renale si, in special, boli cardiovasculare. Specific, pe cardiovascular, mecanismul e declansarea unei cascade imunitare pentru contracararea inflamatiei: monocitele „prima linie de bataie” imunitara se lipesc de peretele arterial si se transforma in macrofage, „ingerand” LDL-ul oxidat aici, in incercarea de a combate efectele inflamatiei. Astfel, se transforma in „celule spumoase”, si, in timp, acestea se „rigidizeaza”, formand placa de aterom. Asta este o descriere pe scurt, pentru a intelege toata lumea de ce nu colesterolul este problema. Colesterolul vine sa contracareze o problema deja instalata.

HDL – „bun”, LDL – „rau”

Este fractiunea LDL colesterol „cea rea”? Intr-adevar, fractiunea implicata in oxidare este LDL, insa doar un anume subtip. Ambele fractiuni, atat HDL cat si LDL colesterol sunt formate din subtipuri, ambele continand particule unele mai mari si mai pufoase, care nu adera la perete arterial, altele mici si „lipicioase”, care adera la peretele arterial. In cazul HDL, subtipul alfa 1 este mai putin benefic, in cazul LDL apoliprotein beta (apoB), sunt cele care provoaca neplacerile. Ideea de „HDL – colesterol bun” si „LDL – colesterol rau” este depasita. In realitate, conteaza enorm subtipurile acestora, astfel ca analizele clasice, care indica Colesterol total, HDL si LDL, nu sunt suficiente intotdeauna pentru o evaluare nutritionala de calitate, in special cand markerul inflamator (Proteina C reactiva) este ridicat. Totusi, din practica mea, cazurile in care valorile Prot C reactive se coreleaza cu valori ridicate ale colesterolului, este putin probabil sa fie vorba de subtipurile „bune” ale acestora.

Colesterolul alimentar

Colesterolul se genereaza in organism pe doua cai: endogena (sinteza hepatica) si exogena (aport alimentar). S-a dovedit ca colesterolul preformat (aportul alimentar) in alimente are un efect neglijabil asupra colesterolului plasmatic, astfel ca sinteza hepatica este calea de baza, iar restrictia de a manca oua, lactate nedegresate si grasimi animale (ce contin colesterol) este nejustificata. Practic, putem manca cate 1-2 oua zilnic, daca nu avem alte afectiuni care sa necesite o frecventa mai redusa (ex: probleme hepatice). La sinteza de colesterol endogen participa grasimile si zaharurile. Fractiunea HDL si subtipurile sale „bune” sunt ridicate de lipide „bune”, cum sunt cele mononesaturate (ex. ulei de masline, avocado) si polinesaturate (ex: omega 3 – ulei de peste, seminte de in, de chia, de canepa). Fractiunea LDL colesterol este influentata de grasimile saturate, prezente la modul natural in alimente, care cresc acel subtip mai „pufos”, care nu pune foarte multe probleme, in timp ce grasimile vegetale (hidrogenate sau trasnesterificate sau clasicele margarine) si zaharurile rafinate cresc acel subtip „lipicios”, apoB, care pune cele mai mari probleme pentru sanatate. In acelasi timp, acestea cresc si trigliceridele, ale carori valori ridicate (peste 150 mg/dl) pun, cu adevarat, probleme pentru sanatate.

La ce foloseste colesterolul?

Colesterolul este foarte important pentru organism. Colesterolul este indispensabil supravietuirii, altfel organismul nu si-ar asigura cai endogene de obtinere a acestuia. Este atat de important, incat daca nu il primeste din alimentatie, si-l produce singur. Astfel ca afirmatiile de tip „orice contine peste 0% colesterol ar trebui evitat” (vezi Studiul China) trebuie privite cu foarte mare retinere, pentru ca sunt lipsite de orice baza stiintifica.

Avem nevoie de colesterol pentru:

1. mentinerea integrității celulare (intra in structura tuturor celulelor corpului nostru)
2. regleaza vascozitatea fluidelor celulare (sînge). Datorită grupării hidroxil, interacționează cu restul fosfat al membranei celulare, iar steroizii cu moleculă mare și lanțul hidrocarburic sunt introduse în membrană.
3. sinteza bilei (acizi biliari), necesari pentru digestia grasimile in intestin
4. metabolismul vitaminelor liposolubile: A, D, K, E;
5. este precursor major al vitaminei D (7 dehidrocolesterol, vitamina D implicata in numeroase procese metabolice)
6. precursor al hormonilor: steroidici (cortisol și aldosteronă în glandele suprarenale) si sexuali (progesteron, estrogen și testosteron).
7. intervine la nivelul sinapselor nervilor;
8. sistemul imunitar, inclusiv împotriva cancerului.

Tot aici, vreau să subliniez că creierul este în jur de 25% format din colesterol!

Scaderea colesterolului cu ajutorul statinelor

In cazul persoanelor cu probleme cardiovasculare si dislipidemii se utilizeaza o clasa de medicamente (statine) menite sa scada nivelul colesterolului, pe motiv de moarte subita (infarct miocardic, avc). Studiile au demonstrat ca nu este nicio diferenta intre esantionul de persoane carora le-au fost administrate statine si cele carora nu li s-au administrat statine privind mortalitatea prin infarct miocardic. Avand in vedere efectele secundare grave ale administrarii de statine, personal, gasesc utilizarea lor nejustificata. O justificare a utilizarii lor se aduce faptului ca statinele au rol dublu, de scaderea a colesterolului si de inhibare a unui puternic factor proinflamator (factor nuclear kappa beta), cel care ar prezenta cu adevarat un risc mare pentru sanatate. Statinele blocheaza calea de sinteza a acestui factor proinflamator, numita calea mevalonat, care este si calea comuna de sinteza a coenzimei Q10. CoQ10 este implicata in formarea moleculelor de ATP (energie), astfel ca suplimentarea alimentara a coenzimei Q10 este obligatorie!

Din experienta mea, majoritatea pacientilor cu statine nu aveau suplimentare de Q10 si aveau (rar) suplimentare cu omega3. Acuzau dureri in piept la efort, oboseala (nivel insuficient de ATP). In urma schemei dietetice si suplimentare alimentara adecvata (doze eficiente de CoQ10 și Omega3 – care, printre alte calitati, e puternic antiinflamator), simptomele au remis (in cazurile usoare) sau s-a imbunatatit radical (la pacientii gravi si cu multiple patologii).

Asadar, colesterolul NU este o problema, ci inflamatia cronica este prima pe lista care trebuie vizata, alaturi de normalizarea valorilor plasmatice ale colesterolului&trigliceridelor într-un mod rațional și în acord cu ultimele informații.

Aceasta postare este rezultatul unei cercetari personale de lunga durata si reprezinta o sinteza pe intelesul tuturor a ceea ce stiu din teorie si practica de pana la momentul de fata.

Sigina Pop, Nutritionist Dietetician

0741929655

Referinte bibliografice:

Carti:
The Great Cholesterol Myth, by Jonny Bowden (Author), Stephen Sinatra (Author)
The Sinatra Solution: Metabolic Cardiology Stephen Sinatra (Author)
Good Calories, Bad Calories – Gary Taubes (Author)
Prezentări științifice:
Sugar – The Bitter Truth https://www.youtube.com/watch?v=dBnniua6-oM
Link-uri:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-cholesterol/in-depth/statin-side-effects/art-20046013
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15050187
https://en.wikipedia.org/wiki/Atherosclerosis
Subtitlul Colestrolul – https://health.gov/dietaryguidelines/2015-scientific-report/06-chapter-1/d1-2.asp