Veganismul sau dieta vegană este un stil alimentar care presupune consumul de produse alimentare din surse exclusiv vegetale. De obicei, veganii consumă atât crudități, cât și alimente procesate termic, chimic sau prin alte procedee de tehnologie alimentară. Există o categorie de vegani crudivori, cunoscuți și ca ”raw vegan”.
1.Vegani vs vegetarieni
Spre deosebire de vegani, vegetarienii nu consumă carne, dar consumă produse de origine animală (ouă, lactate). Aceștia se delimitează ca ”lacto-ovo-vegetarieni”, ”lacto-vegetarieni”, ”ovo-vegetarieni”.
2. Perspectiva religioasă – argumentele creștine
Dieta vegană are un însemnat rol în multe ritualuri religioase, alături de postul negru. Privind creștinismul, argumentul cel mai frecvent pentru adoptarea dietei vegane este că Dumnezeu a creat specia umană cu o dietă vegană:
”Şi Dumnezeu a mai zis: „Iată că v-am dat toate plantele cu sămânţă de pe faţa întregului pământ şi orice pom care dă rod cu sămânţă. Acestea să vă servească drept hrană.” Geneza 1:29. Corect.
Totuși, după păcatul adamic, divinitatea regândește dieta umană, spunându-i lui Noe: ”Toate creaturile vii, care se mişcă, să vă servească drept hrană. Vi le dau pe toate, ca pe plantele verzi.” Geneza 9:3. În timp ce primele indicații au fost date în condițiile unui corp perfect, capabil să se regenereze etern, al doilea vine într-un context de regenerare finită, în contextul apoptozei celulare și a unor modificări la nivel genetic.
Veganismul a continuat să reprezintă mereu o formă de asceză, și în alte culturi, dar la creștini, după Cristos încoace, regulile alimentare au rămas neschimbate:
”[…] poruncesc abţinerea de la alimente [carne, n.r.], pe care Dumnezeu le-a creat ca să fie luate cu mulţumire de cei care au credinţă şi cunosc adevărul cu exactitate. De fapt, orice creaţie a lui Dumnezeu este bună şi nimic nu trebuie respins dacă este primit cu mulţumiri, pentru că este sfinţit prin cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune.” 1 Timotei 4:3-5. Și alte asemenea versete din noul testament, valabil pentru creștini. Conform Bibliei, dieta omului este una omnivoră, nu vegană, iar celor care invocă primele indicații, le scapă restul indicațiilor biblice.
3. Perspectiva fiziologică
Omul este, prin structura aparatului său digestiv – omnivor. Fie ca o consecință a evoluției, fie ca o consecință a adaptării de-a lungul mileniilor. Nu este carnivor – ar dezvolta complicații foarte grave la această oră, nu este nici erbivor, deoarece n-are dotarea digestivă de a metaboliza fibroase, vegetale și sintetiza aminoacizi fără un substrat proteic cu biodisponibilitate crescută. Dacă este sau nu recomandat consumul de produse de origine animală din punct de vedere științific, am detaliat aici. Deși este de înțeles grija pentru realizarea necesarului proteic, argumentele aduse de persoanele cu stil de viață vegan sunt rareori bazate pe știință: ”uită-te la vacă câtă e, vaca manancă iarbă, și n-are deficit proteic”. Problema este că noi nu suntem vaci.
4. ”Uită-te la vacă, vaca manancă numai iarbă, și uite câtă masă musculară are”. Prin urmare – digestia la vacă
Vacile sunt animale erbivore-rumegătoare, cu ”mai multe stomacuri” și cu o procesare cam diferită de cea umană. Această compartimentare anterioară stomacului le ajută să obțină, prin fermentare, sub acțiunea microflorei stomacale, nutrienți conform necesităților speciei. ”Prin particularitatea dentiției și a digestiei, vacile sunt animale erbivore.” spune Sandra David, medic veterinar.
Vaca poate digera carbohidrați compleși cum sunt hemiceluloza și celuloza, pe care organismul uman nu le poate digera, și pe care le încadrăm la categoria fibre – semisolubile și insolubile. Vaca e capabilă să fabrice aminoacizi (unități proteice) din nutrienți din care organismul uman nu are capacitatea să o facă. ”Vacile de lapte dețin un sistem propriu de fabricare a aminoacizilor, prin intermediul bacteriilor ruminale.” spune dr Sandra David. Microflora din reticulorumen (”prima încăpere” sau ”primul stomac”) include bacterii, fungi, protozoare și chiar virusuri.
Rolurile acestei ”faune”:
- ”Bacteriile, alături de protozoare, constituie 40-60% din totalitatea microflorei. Sunt împărțite în mai multe categorii, respective fibrolitice și amilolitice (carbohidrați structurali și nestructurali) și proteolitice (proteine).
- Protozoarele se hrănesc prin fagocitarea altor microorganisme și degradează și digeră în special proteinele vegetale și amidonul.
- Fungii ruminali, deși sunt reduși ca număr (5%), ajută la digestia celulozei și hemicelulozei (carbohidrați nestructurali) și alte particulele dure din hrana ingerată. Metanul este produs de archaea bacterii, ce reprezintă 3% din microflora ruminală. Ele reduc (transformă, n.r.) hidrogenul produs de microfloră la metan.
- Virusurile nu au un rol bine determinat, dar se pare că lizează (degradează n.r.) alte microorganisme prezente în flora ruminală.”
detaliază dr Sandra David, medic veterinar. Având noțiuni fie și de bază ale digestiei umane, se poate vedea clar că microbiomul uman este cu totul diferit de cel al vacii.
Această ”faună” se amestecă împreună cu bolul alimentar (biomasă), și este transformată ea însăși în aminoacizi, care reprezintă trei sferturi din necesarul proteic al animalului! ”Microflora ruminală ajunge într-o altă porțiune a prestomacelor, numită omasum. Aici, datorită faptului că pH-ul este mai acid (2-4) decât cel ruminal (5,5-6,5), flora este distrusă și, ulterior, biomasa ajunge în intestinul subțire, unde nutrienții, printre care aminoacizii, sunt absorbiți și transportați prin vena portă în ficat. Digerarea acestor microbi în intestinul subțire reprezintă o sursă majoră de nutrienți, deoarece reprezintă 60-90% din totalul aminoacizilor absorbiți.” punctează dr Sandra David.
În loc de concluzie
La fel ca în cazul vacii, digestia erbivorelor, rumegătoare sau nu, este diferită de cea umană. La fel este și digestia la carnivore, care au un tract digestiv mai scurt și, o capacitate de absorbție mai ridicată și își sintetizează singure nutrienții abundenți în alimentația erbivorelor și omnivorelor, cum ar fi vitamina C. O dietă lacto-vegetariană, lacto-ovo-vegetariană se apropie mai mult de dieta omnivoră, și previne deficitele sau incapacitățile de conversie menționate aici. Consumul excesiv de carne nu face nici el parte dintr-o dietă echilibrată. Strămoșii noștri creșteau animale, păsări, însă e greu de crezut că ar fi mâncat carne la fiecare masă, sau zilnic. Animalele erau crescute natural, fără a fi îndesate în baterii și hrănite cu furaje discutabile. Înainte de a ne gândi să renunțăm la carne (sau pește), putem să regândim sursele de achiziționare a cărnii. Vegetarianismul nu este periculos dacă este practicat ca post periodic. Fie vegan sau raw vegan. Alimentația vegană și raw vegană sunt o modalitate excelentă de diversificare a unei diete omnivore într-un mod sănătos (ex. o prăjitură raw vegană doar cu zaharurile prezente la modul natural în ingrediente vs. o prăjitură clasică cu zahăr). O alimentație vegană bogată în soia poate accentua caracterele feminine la bărbați, ca să nu mai discutăm de alte efecte ale fitoestrogenilor.
Toate așa zisele beneficii atribuite dietei vegane din studiile actuale se bazează pe asociere, și nu pe cauzalitate. Până la stabilirea unor relații de cauzalitate, dieta vegană rămâne cu semnul întrebării. În urma afirmației ”mă simt mai bine de când sunt vegan”, întreabă-te: ce anume consumai frecvent înainte, și nu mai consumi în prezent? Ai consumat o dietă omnivoră echilibrată, corectă, realizată de un specialist în nutriție (licențiat în așa ceva), care ține cont de antecedentele patologice personale și familiale? Dacă să fii vegan, vegetarian sau omnivor – este o alegere care îți aparține, dar această alegere ar trebui să fie făcută în cunoștință de cauză și cu consiliere de specialitate.
––
© Sigina Pop, Nutritionist-Dietetician
Programari Cluj-Napoca: 0751 050 303 SAU 0741929655
Programări Dej: 0264213338 (Venusmed)
Programari Vatra Dornei: 0751516175 (Dorna Medical)